AKH Professional Klinic

Excelenta in Servicii Medicale

Neurastenia

Neurastenia = […] o stare de mare oboseală, favorizată de surmenaj şi însotită de tulburări psihice (tristeţe, insomnie, nehotărâre etc.), de tulburări funcţionale (cardiovasculare, digestive, sexuale) şi de dureri cu diferite localizări. în prezent, aceste manifestări sunt asimilate cu tulburările nevrotice. (Dictionar medical, Editura CERES, 1998)

Nevroza astenică (neurastenia) se caracterizează prin astenie, cefalee, insomnie. Cauza principală a nevrozei astenice este suprasolicitarea îndelungată, care duce la epuizare, oboseală patologică a funcţiilor psihice, reversibilă prin tratament. Suprasolicitarea poate fi o stare psihică de fond, un atribut al personalităţii pe care pacientul greu reuşeste să îl definească în multe situaţii.

Bolnavul suferind de nevroză astenică prezintă rezistenţă scăzută la oboseală. Somnul este neodihnitor, superficial sau, uneori, insomnia este totală. .Neurastenia se manifestă prin astenie, vertij, dureri de cap, stare de epuizare, nesiguranţă la mers, excitaţie emotivă, stare de plâns nereţinut, nerăbdare, slăbirea vederii, lipsă de concentrare şi de energie, atenţie deficitară, privit în gol, insomnie sau somn superficial şi neodihnitor, cu vise chinuitoare. La trezire, bolnavul va fi mai obosit decât la culcare.

De asemenea, bolnavul manifestă hiperexcitabilitate emoţională; izbucneşte repede în plâns sau râs nervos, este nerăbdător, nu se poate concentra; nu poate asimila informaţii.

Sensibilitatea psihică crescută se dublează şi de o hiperestezie polisenzorială: îl supără zgomotele, foşnetul foilor, scârtâiţul uşii; îl supără chiar contactul pielii cu hainele proprii, are furnicături, amorţeli în membre, vederea i se tulbură, în câmpul vizual apărând pete sau puncte luminoase. În cursul zilei, bolnavul reacţionează brusc la orice zgomot (apel telefonic, claxonatul maşinilor, sonerii, scârţâitul uşii) şi resimte valuri de căldură ce alternează cu senzaţii de frig, precum şi palpitaţii, sufocare şi „noduri în gât“, amorţeli ale membrelor, înţepături şi furnicături în mâini şi picioare.

Vertijul, senzaţia de ameţeală, nesiguranţă în mers, pocniturile în urechi, sunt alte semne de nevroză astenică pe linie somatică.

În cadrul hiperexcitabilităţii vasomotorii, pacienţii au valuri de căldură alternând cu senzaţia de frig sau palpitaţii cu tahicardie.

La nivelul aparatului respirator, nevroza se manifestă prin senzaţii neplăcute de sufocare sau de „nod în gât”.

Cefaleea are caracterul unei dureri „în cască”, cu punct de plecare occipital.

În unele situaţii, aceste manifestări pot fi secundare unor boli grave precum: leuconevraxita, tumori cerebrale, hepatită toxică sau epidemică, intoxicaţii cu plumb sau oxid de carbon.

 

Tratamentul

 

Se va trata insomnia folosind medicaţia hipnotic-barbiturică sau nebarbiturică, sedativele şi tranchilizantele la recomandarea şi monitorizarea medicului cu scopul ameliorării simptomatologiei si evitării reacţiilor adverse sau a supradozelor. în nici o situaţie nu este recomandată automedicaţia cu aceste medicamente, bolnavul se va adresa specialistului.

Stare de oboseala cronică şi de suprasolicitare va beneficia, de asemenea de tratamentul cu stimulente psihomotorii şi medicamente neurotrope, având rolul de a ameliora performanţele diminuate de oboseală. De asemenea, aceste medicamente se vor administra la recomandarea specialistului, automedicaţia nefiind recomandată.

În majoritatea cazurilor s-au obţinuţ rezultate bune prin tratamente complementare folosind şi plante medicinale, asociate cu o dietă echilibrată şi suplimentări de vitamine (A, B, C, D) şi de săruri minerale (Mg, Si, Co, Li).

Seara, înainte de culcare, se poate administra câte o linguriţă de miere de albine, având efect calmant.

 

Tratamentele fitoterapeutice sunt recomandate în astfel de cazuri. Iată câteva dintre acestea:

- infuzie din fructe de păducel, Crataegus monogyna-Ceai de păducel, flori de tei cu bractee, Foles Tiliae-Ceai de tei, conuri de hamei, Strobuli Lupuli, iarbă de talpa-gâştei, Herba Leonuri, rădăcină de valeriană, Radix Valerianae, plante cu proprietăţi sedative şi antispasmodice, cu utilizări în stări de excitaţii nervoase, în liniştirea nervilor şi reglarea ritmului cardiac. Aceste efecte sunt datorate prezenţei unor principii active de bază: ester valerianic şi ulei volatil din hamei, cu acţiune sedativă; valerianat de bornil şi ulei de valeriană, care micşorează excitabilitatea nervoasă, uleiul volatil din florile de tei, cu acţiune neurosedativă şi antiseptică, şi principii bioactive din păducel şi talpa-gâştei, cu efect sedativ-nervos şi cardiovascular, în reglarea bătăilor inimii. La aceste plante se pot adăuga, după caz, capsule de mac şi iarbă de sovârv, din care se beau câte două ceaiuri pe zi, având acţiune sedativă şi uşor hipnotică, cu rol în combaterea tulburărilor nervoase însoţite de insomnii rebele.

-flori de lavandă, Flores Lavandulae, Ulei de levănţică capsule moi, passiflora, Passiflora herba, Passiflora, comprimate continând pulbere de passiflora şi pulbere de topinambur, Helianthi tuberosus tuber, cu efect sedativ.

-ulei de peşte Omega 3 si 6 sau Omega 3 şi 6 vegetal, capsule, având rolul de a stimula metabolismul şi activitatea functională a sistemului nervos; acizii Omega 3 si 6 au de asemeni rolul de a stimula buna dispozitie şi starea de bine, având un rol adaptogen, de echilibrare a efectelor negative ale stresului, iar la copii îmbunătăţesc funcţia cognitivă şi vizuală.

-Extractul glicerohidroalcoolic 1 DH de Nuc, Juglans regia, Extractul glicerohidroalcoolic 1 DH de Salcie, Salix alba, Extractul glicerohidroalcoolic 1 DH de Tei, Tilia tomentosa Moench au efect sedativ si tranchiliant.

Şi produsele apicole au calităţi calmante şi pot să intervină în liniştirea sistemului nervos, aducând un somn odihnitor. În fiecare dimineaţă se iau câte 10 g polen, înainte de micul dejun, iar seara, înainte de culcare, se ia câte o linguriţă de miere de albine.

Regimul alimentar va consta într-o cură de dezintoxicare, cu crudităţi şi sucuri naturale, care conţin alimente bogate în vitamine şi oligoelemente sau se vor folosi suplimente alimentare cu rol de dezintoxicare precum Depurin, comprimate conţinând extract uscat de cătină, Hippophae rhamnoides, extract de lemn dulce, Glycyrrhiza radix, extract de trei fraţi pătaţi, Violae herba, rădăcină de brusture, Bardanae radix, păpădie, Taraxaci herba cum radicis sau Complex detoxifiant natural, comprimate conţinând extract de rădăcină de lemn dulce, Liquiritiae radix, extract de fructe de armurariu, Cardui marianae fructus, extract de busuioc, Basilici herba, extract de cimbru, Thymi herba, fructe de zmeur, Rubii idaei fructus, extract de roiniţă, Melissae herba, extract de mentă, Menthae piperita herba, extract de levănţică, Lavandulae flos, ulei volatil de rozmarin, Rosmarini aetheroleum, ulei volatil de mentă, Menthae piperita aetheroleum. Urmează o perioadă cu consum de alimente dovedite a avea efecte terapeutice: lapte cu fulgi de ovăz sau cu grâu germinat, iaurt, salată, spanac, pătrunjel, usturoi, ceapă tocată cu miere, dovleac, caise, mere, pere, gutui.

Sunt interzise: mâncăruri grele, carne şi grăsimi animale, alcool, tutun, cafea, cacao.

Mesele zilnice vor fi mai dese şi reduse în volum, iar seara se va evita o masă copioasă, bogată în alimente prea greu de digerat, luată chiar înainte de culcare.

Regimul de viaţă impune, mai întâi, o activitate ordonată, cu respectarea orelor de muncă, odihnă şi somn. În plus, se vor elimina cauzele care au declanşat şi întreţinut boala, respectiv stările de surescitare nervoasă.

 

Psihoterapia este indicată în cazul neurasteniei, fiind realizată adaptat pacientului. Este indicată de asemenea, abordarea cognitiv-comportamentală în cadrul căreia starea de suprasolicitare va fi evaluată, de exemplu, din perspectiva unei cognitii iraţionale pe care pacientul o are asupra diferitelor situaţii normale din viaţa de zi cu zi. Astfel, de multe ori pacientul se raportează la sarcinile simple printr-o atitudine de hipermotivare, în termeni de “trebuie”, afectându-i performanţa; sau pacientul are un stil catastrofic de gândire care îl protejează, consideră el, fiind mereu vigilent şi gata să reactioneze la pericol, fie că acesta este sau nu real; sau subiectul are o toleranţă scăzută la frustrare. Albert Elis argumenteză că este probabil să avem o predispozitie genetică de a gândi iraţional, de a nu ne adapta la stress, suprasolicitare. Predispoziţia nu înseamnă însă determinism genetic. De aceea, există programe de educaţie raţional-emotivă şi comportamentală care pot fi implementate de la vârste mici, prin care să se promoveze un stil cognitiv raţional, împiedicându-se dezvoltarea unui stil iraţional (programe de prevenţie primară).

Astfel, în timp ce iraţionalitatea crescută generează emoţii care implică supra-activitate sau subactivitate fiziologică, nivelurile scăzute de iraţionalitate se asociază cu o activitate fiziologică medie spre ridicată. Conform legii optimului motivaţional, până la un punct, cu cât creşte intensitatea moţivaţiei creşte şi performanţa în sarcină, după care, o creştere a motivaţiei duce la o scădere a performanţei. Deşi în sarcini simple şi bine structurate cei care au un pattern dominant iraţional pot să fie la fel de performanţi ca şi cei care au un pattern dominant raţional, ei sunt serios afectaţi în ceea ce priveşte starea de sănătate. Iraţionalitatea, înţeleasă prin cele definite, este un factor de vulnerabiliate. Aşadar, discrepanţa dintre ceea ce se întâmplă şi ceea ce dorim noi conduce la starea patologică. De aceea psihoterapia corect aplicată de persoane avizate poate fi de un real folos în tratarea neurastenie.

 

Dr. Ramona Weisz, medic specialist medicină de familie, competenţe apifitoterapie, homeopatie